as fi vrut sa fiu tiganca cu plete lungi si negre precum noaptea fara luna.............sa stiu sa fac farmece.......... sa te descant astfel incat orice femeie din viata ta sa fie trecatoare si sa te intorci tot timpul la mine......... te-as iubi cu patima si disperare, cu tandrete si cu ncrancenare....... ca si cand viata mea, viata planetei s-ar sfarsi atunci.......
ti-as darui trupul meu........inima mea, gandurile mele......... sufletul meu e deja la tine!
  ti-as imprumuta mainile mele sa ma poti mangaia numai pe mine, ti-as da picioarele mele sa te aduca mereu la mine.......
  te-as iubi cu nepriceperea fecioarei, cu indarjirea femeii, cu disperarea amantei..........
sunt doar o femeie care te iubeste in toate aceste moduri........si nu uita:sufletul meu ti l-am facut cadou de ziua sunt doar o femeie care te iubeste in toate aceste moduri........si nu uita:sufletul meu ti l-am facut cadou de ziua

ta ,iubite

sa nu te vad cand stai in fata mea.
sa nu ma gandesc la tine in toate lucrurile mici.
sa nu-ti fac loc sa mergi langa mine pe strada.
sa nu intind masa pentru doi.
sa te alerg din obisnuinta si nu din dorinta.
sa trec de florarie fara nici-un gand.

"E periculos să iubeşti! Iubirea e ca un drog. La început ai senzaţia de euforie, de abandon total. Apoi, a doua zi, vrei mai mult, încă nu e un viciu, dar îţi place senzaţia şi îţi închipui că o poţi ţine sub control. Te gândeşti la persoana iubită vreme de două minute şi uiţi de ea vreme de trei ore. În scurt timp însă, te obişnuieşti cu acea persoană şi începi să fii complet dependent de ea. Acum te gândeşti la ea trei ore şi o uiţi două minute. Dacă ea nu e lângă tine, încerci aceeaşi senzaţie ca şi drogaţii când nu îşi obţin drogul. În acel moment, aşa cum drogaţi fură şi se înjosesc ca să facă rost de ceea ce le trebuie, şi tu eşti dispus să faci orice pentru dragoste!"

paulo coelho

miercuri

cafeaua de foarte dimineata , geamul larg deschis, dimineata, zgomotele sunt difuze ca si cand toata lumea merge in varful picioarelor sa nu-i trezeasca pe ceilalti sau.......sunt doar somnorosi...... se simte in aer amorteala, se continua inca o clipa visul noptii, deschizi incet - incet ochii si zambesti unui gand, unei senzatii de bine, unei amintiri , sau sperantei ca va veti vedea azi..........mai tii o clipa visul in brate si te imbeti cu bucuria clipelor ce vor veni..... o noua zi.... in care vei incerca sa tii pasul cu viata desi....... uneori merge prea incet si ai vrea sa o grabesti, sa alerge in pas cu tine spre unde vrei sa ajungi , spre unde simti ca te implinesti, .......si sunt momente in care ai trage-o de maneca.. sa se opreasca, sa ai timp sa-ti tragi rasuflarea , sa poti sa te acomodezi cu noutatea sau doar sa ai timp sa te umpli de iubirea acelei clipe....care ti-ai dori sa tina o mica - mare vesnicie.

DUMNEZEU nu vă dă oamenii pe care îi vreţi;
El vă dă oamenii de care aveţi NEVOIE... ca să vă ajute, să vă rănească, să vă părăsească, să vă iubească şi să vă transforme în persoana care aţi fost destinaţi să fiţi !

Te iubesc

"M-ai intrebat:
te iubesc?
Eu nu m-am intrebat
de ce-mi pui intrebarea,
nici macar nu mi-a trecut prin gand
sa ma-ntreb.
Fara sa stau pe ganduri,
iti spun:te iubesc.
Te iubesc pentru firea ta aspra,
cu teama si increderea
ca-asprimea are o margine
dincolo de care
ea se preface-n tandrete.
Dar daca n-ar avea margini?
Mi-e teama ca nu te-as iubi.
Iti iubesc si ochii
de chihlimbar,
luminati de emotii.
Cand nu-s luminati,
sunt de piatra.
Si nu te-as iubi
impietrit.
Iti iubesc
celulele tainice
care-au nascut
constiinta ta complicata,
rascrucile,
arabescurile
gandurilor tale.
Dar nu iti iubesc
si tacerea
care sporeste -uriasa-
distanta-ntre noi.
Iubesc tot ce-i al tau,
tot ce-i curat
si mindru,
fara de care nu te-as putea iubi niciodata,
daca nu te-as iubi oricum dinainte,
fara sa stiu de ce, pentru ce................."

NEVENA STEFANOVA in traducere de VERONICA PORUMBACU

TU

stii cum sunt serile cand te astept....?
linistite si calme...... se aud doar bataile inimii mele ca si freamatul frunzelor atunci cand vantul se strecoara ametindu-le, mangaindu-le.......
zbuciumate si nebune....... se aud doar pasii mei trecand dintr-o odaie in alta ca si picaturile ploii ce loveste in geamuri, in ramuri cu disperare si nepasare.........
stii cum sunt noptile cu tine?
calde si tandre....... ca si sarutarile tale ,cu bratele inconjurandu-ma si aruncandu-ma spre ceruri ca apoi sa revin incet spre tine, spre sufletul meu; ma pierd si ma regasesc cu fiecare atingere, ma rup si ma intregesc cu fiecare mangaiere.....
agitate si interzise......... ca si dragostea noastra, cand nu mai stiu daca sunt mainile tale sau doar prelungirea viselor mele, si nu mai stiu daca e corpul meu cel care freamata sau corpul tau cel care tremura....sau trupurile noastre care s-au contopit.....pentru a se desface mai apoi in doua jumatati perfecte.....
stii cum sunt diminetile cu tine?
molcome si tacute....... privind cum apar zorile... se aprind luminile.....se aud zgomotele strazii ..... aceasta clipa as opri-o in loc.... sa ramana vesnic dimineata......sa-ti pot privi chipul drag, sa-ti pot mangaia fara sa stii cararile sapate de timpul ce nu se opreste, sa-ti pot saruta mainile datatoare de caldura, sa-ti privesc cearcanele dupa o noapte de dragoste.......sa deschizi ochii inca luminati de patimi si ..."buna dimineta , iubito"
reci si infrigurate .....cu gesturi intrerupte la jumatate, cu vorbe spuse in soapta sa nu trezim amintirile unei nopti de patima, cu caldura si durerea privirilor ce se ocolesc....... fara promisiuni si fara regrete doar cu speranta ca aceasta noapte va reveni ....

s-a inchis o usa........ privesc ploaia de frunze ce ascunde pasii tai pe alee, las frigul diminetii de toamna sa intre pe geam sa ma amorteasca sa nu mai simt durerea-iubirea........si sorb incet, cu frica ca se va termina, cu teama cu voi pierde iremediabil acel moment si acea caldura, din ceasca ta de cafea pe care nu ai apucat sa o termini...[