vineri, 26 noiembrie 2010

Cred ca era seara atunci cand am descoperit ca te iubesc......deschisesem larg fereastra pentru ca fumasem mult si te-am vazut cum te-ai infiorat si primul instinct a fost sa te iau in brate...asa cum faci cu un copil... sau cu un iubit... si gandul acesta mi-a oprit gestul si am spus ceva incet, cu grija, sa nu-mi tremure glasul...sa nu simti ceea ce imi era greu si mie sa inteleg.
Sau era noapte....? Noaptea in care alergam pe sosea cu o tinta si fara tinta....... doar din placerea calatoriei , iar tu ti-ai asezat linistit mana pe piciorul meu ....... gestul era atat de simplu, de perfect , de firesc.....si atunci de ce respiratia mea s-a oprit iar sufletul meu se zbatea incercand sa evadeze sau doar sa ma atentioneze ca ma indragostesc ...
Sau noaptea in care am aflat ca sarutarile tale poarta in ele foc si parjolesc tot ceea ce ating , ca mainile tale sunt gravate cu tandrete si mangaie , si daruie, si cer, si primesc cu nesfarsita bucurie iubirea de care sufletul tanjea fara sa stie ca acesta ii era numele.
Cred ca era dimineata in care placerea cafelei si a tigarii  a fost inlocuita de bucuria de a te vedea dormind linistit langa mine.... si nu m-am putut abtine sa nu-ti sarut pleoapele, sa nu-ti mangai buzele....... sa te privesc pana cand iti invat fiecare expresie a fetei, sa te miros pana imi umplu plamanii si sufletul cu tine......si lacrima din coltul ochilor sa o ascund, sa nu o vezi, sa nu o stii.
Poate era dupa-amiaza in care o masina ma purta departe de tine iar eu nu gaseam puterea de a o opri....pe ea sau pe mine din drumul care era singur si trist si gol....... si care insemna ca nimic nu va mai fi la fel .... acum cand in sfarsit am inteles ca te iubesc.
Sau este noaptea aceasta in care ascund si de mine neputinta de a nu te iubi, acopar cu vorbe vocea care tremura la auzul glasului tau, incerc cu disperare sa opresc tremurul mainilor, ii spun rationalului sa preia controlul, imi rog sufletul sa nu se mai zbata, poruncesc lacrimilor sa se usuce, ii spun inimii sa se opreasca aici si acum si sa pastreze pentru o mica-mare vesnicie aceasta minune....... iubirea mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu