Pasii mei pe strada.... pe strada pe care ne-am intalnit intamplator ,  eu cu un buchet de flori si sacose in brate.. tu cu un pisoi..... atat de negru si de mic incat am avut senzatia ca ai un ghem de lana si.. m-am uitat piezis la tine.....ce bland era , si cuminte, si s-a facut si mai mic in bratele mele........ florile mele.? cat de atent erai sa-ti pastrezi echilibrul cu sacosele si sa nu strici florile..; ti se potrivea mai bine pisoiul dar nu se mai dadea dus din bratele mele; 

Strada....... strada pe care am mers tinandu-ne de mana de atatea ori... cand ningeau castanii , cand se scuturau castanele, cand se scutura cerul cu fulgi mari......

Strada.... strada  care ne-a ascuns si ne-a stiut sarutarile, si imbratisarile , care a plans cu noi de deznadejde, care a cantat cu noi de bucurie , care ne-a chemat cand eram plecati, care ne-a asteptat cand  am fugit de noi, care ne-a certat si ne-a iubit in fiecare secunda a iubirii noastre.

Strada........ pe care am jurat si am sperat ca vom ramane impreuna o vesnicie , strada care nu ne-a uitat pasii si glasul si ne-a pregatit tot timpul surprize din frunze aramii .

Pasii mei pe strada......... singuri....sub toamna rece; si imi sopteste ca ai trecut pe acolo....... ca mi-ai cautat pasii pe sub frunze... printre picaturile de ploaie.... ca ai intrebat castanii daca mai imi sunt luminati ochii..... ca ai cerut vantului sa-mi sarute buzele......ca ai rugat cerul... frunzele ...umbrele ... sa-mi intoarca pasii spre tine !

Sunt aici iubite......se aud pasi.